Am privit aseară documentarul de pe http://curaj.tv/documentar/film-documentar-golgota-basarabiei/ și mă întreb: Cum de oare au trecut 20 de ani de când RM e stat independent și la noi încă se păstrează arhivele KGB-ului sub sigla ”Secret”? De ce? De ce încă trebuie să ne supunem unor legi (care zic că anumite documente se pot scoate din secret abia peste X ani) a unui stat inexistent (URSS)? Să zicem că a fost imposibil în perioada comunistă, dar de la început? Ce au făcut deputații din primul parlament? De ce chiar și acum aceste documente nu se desecretizează? Să fie scanate și publicate în cărți sau internet.
Meditaţii
Dăunăzi mi-a venit o idee de “explicare” a ce e viaţa unui om.
Ei, ea sună cam aşa:
“Viaţa unui om e ca o celula sanguină intr-un anumit corp insufleţit. 1 ciclu de călătorie prin tot sistemul reprezintă durata vieţii unui singur individ. Dea lungul călătoriei sunt celule care merg în aceeaşi direcţie, altele merg în cea opusă. În dependenţă de organul intern prin care se trece, viaţa e mai mult sau mai puţin plăcută
. De asemeni pentru unele celule s-ar putea sfârşi drumul mult mai devreme ne ajungând la parcurgerea unui ciclu întreg. Un alt factor care ar influenţa cursul sunt diverse faze prin care trece organismul: foame, sete, frică, bucurie, extaz, tristeţe, boală, etc.”
The end.
Mda…. de multa vreme n-am mai scris peaicea
Deci, ce vreau să aştern aici e un fel de rezumat(părere) despre perioada în care am studiat la Institutul de Stat de Instruire Continua (prescurtat IIC).
Am frecventat această instituţie pe parcursul unui singur an de studii (2007-2008), facultatea “Programarea Sistemelor Informaţionale”.
Ce nu mi-a plăcut:
- În primul rând faptul că eu şi un coleg de al meu am fost repartizaţi într-o grupă în care ceilalţi au venit pentru a studia 2 ani. Aceasta a însemnat ca noi eram la un nivel mai avansat de pregătire şi a trebuit să mai repetăm câte ceva din care noi deja aveam cunoştinţe. Ca atare, când am depus documentele de admitere erau 2 opţiuni:
- sâ studiem la un an. Pentru aceasta era nevoie să ai deja careva studii în acest domeniu, adică să fii inţiat. După fininsare, primeşti diplomă ARP, ceea ce înseamnă “diplomă de recalificare profesională”. Eu am optat pentru asta.
- să studiem 2 ani. Pentru aceasta era nevoie doar de o diplomă de studii superoare, indiferent în ce domeniu. După finisare, primeşti diploma ACS, ce înseamna “diplomă de calificare profesională suplimentară”, sau cu alte cuvinte diplomă de studii superioare suplimentară.
- Programa de studii afişată pe site (am copiat-o şi aici în caz că va dispărea de pe site-ul lor), nu este cea reală. De fapt, pe la mijlocul trimestrului I, am aflat că în trimestrul 2 n-o să avem orele cuvenite de JAVA şi ORACLE. Adică o să studiem numai o parte din curs. Asta a fost o mare surpriză pentru că eu am mers acolo în special pentru acest curs, adică el a fost un atu pentru care am ales să merg la învăţătură anume acolo. Plus la aceasta, ni sa spus că informaţia de pe site e doar orientativă şi că programa de studii este dinamică, adică se poate schimba în orice moment. În rezultat am cumpărat “mâţa-n sac”.
- Din cauza punctului 2, am mai studiat şi “Programarea 1C” o chestie care mie nici noaptea în coşmar nu mi-ar fi trebuit.
o batjocoră de programare… iţi dai seama? să scrii cod în limba rusă… Iar partea de JAVA şi ORACLE care era pentru mine mult mai importantă a ramas pentru anul 2.
Ce mi-a placut:
- Nivelul de predare a limbajelor de programare JAVA, C/C++ este la un nivel foarte bun, datorită D-lui Rîngaci, profesor cu o maneră de predare foarte bună.
- Oracle este de asemenea la un nivel destul de înnalt.
Iată cam aşa stau lucrurile. În general nu-mi pare rău de timpul petrecut la studii. Am învăţat multe chestii noi dar şi mi-am clarificat şi adus în ordine cunoştinţele pe care le aveam.
Dar n-aş rezista încă un an de studii seral
.
Spre marea mea surprindere, Vineri 26 Noiembrie operatorul de la UF sa înfăţişat în faţa uşii noastre şi ne-a propus să ne conecteze
… Nu ştiu care din chestii a avut aşa efect, discuţiile aprinse prin telefon… sau postul meu de acum câteva zile în urmă… dar cert e că Vineri m-au conectat la sursa de energie electrică.
Soţia era acasa. Cu cuvintele “Ni sa făcut jale de voi şi iaca am venit sa vă conectăm!” nea conectat. La întrebarea soţiei dacă au nevoie de vre-o hârtie, domnul cu o privire dubioasă a zis: “Depinde de care hârtii…”
… aceste cuvinte multe ce pot să însemne… oricum soţia n-a dat mare importanţă acestora.
În fine… Slavă Domnului!… avem electricitate!!!
PS. N-am avut timp să scriu în acest “weekend”.
Vreau să aduc spre atenţia publică un caz de problemă între un consumator şi prestator de produse/servicii. Asta dat fiind faptului că nu am putut rezolva încă această problemă nicidecum. Încă sunt frapat de nivelul de „sevice” (eu aş zice că e o parodie la acest cuvânt) prestat de compania în cauză. Sper ca acest articol să fie preluat de mass media şi adus în atenţia tuturor care încă nu ştiu „faţa” adevărată a acestui monopolist neruşinat.
Cea mai mare întrebare care mă frământă e “Unde se uită toate organele de drept din RM?”. Sau Union Fenosa ia “cumpărat” pe toţi? Şi aceştia îşi fac de cap cum le pofteşte inima şi obrazul? Unde sunt drepturile consumatorului?
La moment am ceva probleme cu Union Fenosa, „furnizorul” de energie electrică de la noi din ţară. Aceasta constă în următoarele…
Luna trecută n-am reuşit să achit factura pentru energia electrică din cauza că am fost foarte ocupat la servici şi permanent uitam sau nu-mi ajungea timp să merg la bancă să stau în rand pentru a achita factura. Iar soţia lăsând asta în grija mea (penmtru că de obicei eu mă ocup de achitarea facturilor) tot nu sa interesat de asta, cu toate că de câteva ori mi-a amintit de acest fapt. Deci într-o bună zi când a venit factura pentru următoare lună am constat că aşa şi nu am mai achitat factura în luna Septembrie. Ok … fie… mi-am zis că o să încerc să-mi fac cumva timp să merg la un Centru Comercial de al LOR dar ştiu că ei au cam puţine din astea… iar ei nu vor să primească datoriile la bancă, că dacă o făceau atunci nu mai ajungeam în această situaţie. Totuşi pe luna Octombrie am achitat factura la bancă şi tot îmi ţinteam o zi cănd să merg la vre-un Centru Comercial să achit datoria.
Timpul trecea dar iată că Marţi, 20 Noiembrie pe la orele 10 dimineaţa soţia mea se trezeşte cu un domn de la UF care a venit să ne deconecteze de la alimentarea cu energie electrică pentru neachitare datoriilor.
Vai de mine… şi aceasta fără nici o preîntîmpinare. După discuţii aprinse cu operatorii la numărul 431111, am constatat că de o vreme în coace ei au hotărât să nu mai preîntâmpine consumatorii că vor fi deconectaţi… chipurile asta scrie în factură… Motivul e „Noi nu avem oameni deajuns care să se ocupe de preîntâmpinarea consumatorilor!” Normal că prima mea întrebare a fost „Doamnă, asta înseamnă că UF a devenit aşa de săracă că nu-şi mai permite să angajeze oameni pentru acest lucru? Păi bine… atunci vreţi să spuneţi că în preţul energiei electrice nu este inclus şi acest serviciu? Acolo e strict doar peţul curentului electric?” Răspunsul a fost că nu ea personal a luat această hotărâre.
Ei ne-au deconectat şi altă surpriză era să urmeze… vezi Dle, dacă achiţi datoria azi, ei nu pot să vină tot azi să te conecteze. Prin urmare a trebuit să stau de Marţi până Joi fără electricitate, chipurile Joi va veni cineva să ne conecteze. De menţionat este faptul că nimeni nu-ţi spune când anume va veni acel cineva… la ce oră. Asta înseamnă că trebuie să stai toată ziua acasa şi să aştepţi.
Din cauza că am stat 2 nopţi prin întuneric (bine, am tras eu un prelungitor de la vecini ca să pun televizorul, frigiderul şi un bec dar în rest tot apartamentul e întuneric) băiatul meu de 2 ani sa speriat noapte… acuma soţia tre să umble cu el pe la biserică.
Joi, soţia mea a rămas acasă ca să aştepte să vină să ne conceteze. A apărut nevoia să iasă pentru careva necesităţi pentru copil. A lăsat chitanţa care demonstra că noi am plătit la uşă şi a plecat. Sa întors peste vreo oră şi a găsit un bileţel de la acel domn care trebuia să ne conecteze că din cauza că nu nu suntem acasă el va veni Luni să ne conecteze.
Asta a fost un şoc pentru noi. Să mai stăm încă câte 4 zile fără lumină este o catastrofă.
La încercările mele de a discuta cu oameni la acelaşi număr de telefon (431111), ni sa spus că nu au cu ce să ne ajute. Am descris situaţia, că suntem şi cu copil şi eu sunt la servici şi n-am timp să umblu pe drumuri, etc. Că poate îi sună ei pe acei operatori care trebuie să ne conecteze şi să le spună să se întoarcă şi să ne conecteze… nimica… sunt nişte nesimţiţi. „Ei nu au numerele de telefon mobil ale acestor angajaţi aşa că aşteptaţi pană Luni sau veniţi la noi la sediu să vă clarificaţi.”
Nu pot să vin!!!! Sunt ocupat toată ziua de la 9:00 până la 23:00… cum pot să fac asta?
Am rugat să mi se dea un număr de telefon la aceşti şefi cu care o să pot clarifica dacă aş veni la sediul lor… Nu mi-au dat… cică oricum trebuie să venim la faţa locului.
Sunt foarte supărat.
Stau şi mă gândesc … ce aş putea face să-i fac să sufere şi ei… aşa cum mi-au făcut mie şi familiei mele.
Ajutaţi-mă…
Sunt disperat…
PS. Mai sunt detalii pe care nu le-am descris… şi aşa e mult text şi nu ştiu dacă cine va citi asta
Trupa TRAVKA recent a lansat al doilea album întitulat “VREAU SA SIMT PRAGA”. Aseară l-am descărcat de pe [www.radiolynx.ro/travka], locul oficial de unde se poate descărca Free.
Track listul:
1. Într-un fel
2. Urban violent
3. Nimic de pe frontul de est #2
4. 90
5. Cum te simţi
6. Venus
7. Ceva mi s-a rupt
8. Apartamentul 77
9. Sunt un erou
10. Vreau să simt Praga
11. Realaxaţi-vă
Azi în drum spre (şi puţin chiar acolo
) serviciu am ascultat întreg albumul. Un album reuşit din punctul meu de vedere, în stilul specific Travka
. Sound-ul aş zice e ceva mai profesionist în comparaţie cu primul album “CORABIA NEBUNILOR” (2005). Se aud multe experimente electronice “asortate” cu gust. Mai multe informaţii despre această trupă găsiţi pe [http://travka.ro].
Cum să zic dacă mi-a plăcut acest album sau nu…?
… nu ştiu, poate din cauza ploii de azi dimineaţă sau pur şi simplu, ascultarea pieselor m-a dus cu gândul la vremurile de demult când stăteam zile şi nopţi eu, Meeshka şi YourGood într-un apartament din strada Albişoara … cântând la chitară, fiecare pe rând, piese compuse de noi şi de alte trupe ca Metallica, Nirvana, Macabre, System Of A Down, etc. Visam să devenim mare trupă…. beam lăzi de bere “Chişinău – Aurie”… dicutam despre viaţă şi moarte… moarte şi viaţă… Dumnezeu…. ocultism … religii… bani… şi fel de fel de chestiuni care ne făce-au să ne ţine-m împreună şi să petrecem atâta timp … cântând şi ascultând muzică.
Şi cuma mai stau uneori… când mai am timp să ţin chitara în mâini… cânt acele piese compuse de noi… mda… timpuri plăcute…
.
Mă gândesc că atunci când o să am timp şi bani deajuns am sâ înregistrez acele piese şi să scot un demo necomercial… doar ca să nu să se piardă aceste trâiri ale noastre….
Zic succes lui Meeshka şi trupei TRAVKA… când mai veniţi prin Chişinău contacta-ţi-mă… mai bem o bere
De Marţi (02/Octombrie/2007) sunt înmatriculat la secţia serală la IIC (Institutul de Stat de Instruire Continuă). Voi studia acolo 1 an. Facultatea: Tehnologii Informaţionale, Specialitatea: Programarea Sistemelor Informaţionale. Sună grav da?
De fapt, dacă să zicem mai simplu, asta înseamnă: Programare.
Iată dsciplinele detaliat:
1 Programarea modulară (limbajul С) – 80 ore
2 OS Windows – 32 ore
3 Arhitectura РС & sistemele periferice – 32 ore
4 Programarea orientată pe obiecte (limbajul С++) – 70 ore
5 Grafica Rastr (Adobe PhotoShop) – 28 ore
6 Limbajul HTML – 28 ore
7 Programarea aplicaţiilor în MS Visual C++ – 80 ore
8 Teoria bazelor de date şi limbajul SQL – 32 ore
9 Limbajul JavaScript – 32 ore
10 Programarea în limbajul Java – 108 ore
11 Baze de date corporative (Oracle) – 54 ore
Total 644 ore
Voi ieşi de acolo mare programator
Nu voi avea studii superioare, dar voi primi o diplomă de acest model ARP. Aceasta îmi va da dreptul de a lucra în calitate de programmer la nivel profesional
.
Din această cauză, voi fi cam ocupat seara… şi nu prea o să am timp pentru stat pe net. Deci noutăţi pe-aicea vor fi mai rare… dar cu siguranţă vor fi
Am fost în ulitma vreme la câteva interviuri de angajare. Mă interesează PHP/MySQL Programmer sau QA Engineer. Până cand fără succes
.
Iată câteva momente care nu-miau plăcut din această aventură.
În primul rând, când văd anunţuri în care la secţiunea cerinţe stă o listă impunătoare de fel de fel de limbaje de programare şi tehnologii, plus la asta e nevoie de minim 3 ani de experienţă profesională. Eu zic: „Păi bine, de unde la noi în moldova atâţia programatori profesionali şi cu o aşa experienţă? Doar nu se nasc toţi cu experienţă. Şi de unde să se ia această experienţă dacă toţi angajeză numai oameni experimentaţi. Sunt două lucruri contradictorii.”
Al doilea factor care mă enervează – testele la programare pe hîrtie. Mai ales când le spui „Domnule, eu n-am experienţă în proiecte mari/serioase. Am făcut în general numai site-uri pe baza CMS-urilor. Şi prin urmare n-am folosit (pur si simplu nu a fost nevoie) eu fel de fel de funcţii de care mă întrebaţi voi în test. Şi cine la momentul actual ţine minte toate funcţiile şi parametrii lor? Le ştii doar pe cele care le foloseşti des. Şi cine scrie tot codul de la zero? Toată lumea intră pe fel de fel de forumuri sau site-uri cu coduri gata şi le ajustează la necesităţile lor. De ce să inventezi de fiecare dată bicicleta?” Ce fel de test e ăsta? Nu prea cred că el permite verificarea cunoştinţelor mele în programare. Sunt de părere că cel mai bine ar fi să te pună în faţa calculatorului şi sâ-ţi dea să rezolvi o anumită situaţie/problemă. Sau să explici în cuvinte cu se poate de soluţionat. Dar chestiuni de astea „Se dă un cod ….. , alegeţi rezultatul corect?” Ce draqu e asta? Test de verificare a cunoştinţelor?
Iată asta e situaţia….
…
Există o chestie care mă enervează foarte tare.
Când mergi în transport public şi stai în picioare, de fiecare dată se găseşte câte un individ(ă) care nu poate sta locului şi îi place la nebunie să se atingă de tine. Iată cam cum arată asta:
Stau şi mă ţin de bară, la o distanţă normală aşa în cât să nu ating pe nimeni, în măsura posibilităţilor. La un moment dat se mai urcă căteva persoane şi înghesuiala creşte. Eu la fel mă strădui să iau o poziţie adecvată, dar de regulă este câte cineva care pe măsură ce eu mă feresc, el(ea) tot vine peste mine şi mă atinge. Sau eu îmi mut mâna pe bară mai departe, el(ea) tot vine şi iar mă atinge. Asta are un efect mai mare în special vara, când toţi sunt transpiraţi şi se înăduşă de căldură.
Stau şi mă gândesc, oare chiar sunt aşa de nesimţiţi?
A, şi mai este o chestiune tot la această temă. Sunt „deştepţi” care te calcă pe picior şi nu simt asta, adică nici nu se gândesc să-şi ferească piciorul. Chiar nu simt că suprafaţa pe care au pus piciorul nu este uniformă, că este un obstacol, ceva mai înnalt. Dapoi să mai aştepţi să-şi ceară scuze.
Cum să te lupţi cu această nesimţire?
Nuştiu.
De câteva săptămâni, eu şi un coleg de al meu de la servici am formulat o teorie, care într-o oarecare măsură este aplicată în toate domeniile businessului, în special companiile IT. În fiecare zi ne convingem tot mai tare că asta se aplică în cel mai evident/obraznic mod.
Deci să trecem la descriere, „ciuliţi-vă” ochii, citiţi şi luaţi aminte
.
Sunt câteva „strategii” de angajare a personalului în muncă, în unele companii. Una din ele, care şi este tema de azi, este angajarea persoanelor necalificate, cu experienţă minimă sau în genere fără experienţă. Pe de o parte aceasta este foarte comod şi avantajos pentru ambele părţi (Angajatul şi Angajatorul).
Angajatul primeşte loc de muncă care nu necesită cunoştinţe aprofundate în materie, experienţă de câţiva ani, pe care de unde să-i iai dacă eşti absolvent al unei instituţii de învăţământ sau pur şi simplu n-ai avut oportunitatea să mai munceşti în acest domeniu (doar nu se nasc toţi atot-ştiutori şi cu experienţă). Angajatorul, cu mici eforturi în vederea treningului noului angajat, primeşte un angajat (forţă de muncă) ieftin şi suficient de capabil să îndeplinească sarcinile calitativ (la un nivel destul de înalt).
Până aici e totul foarte frumos şi convenabil
. Dar iata ca trec luni de zile, dar Angajatorul nu investeşte nimica în angajatul său pentru că ultimul are un volum de lucru supra-normă şi n-are timp pentru treninguri adăugătoare, care ar trebui să-i crească calificarea angajatului şi respectiv şi salariul odată cu ea. Ne mai vorbind de ceva certificări de nivel internaţional. Şi unde mai pui că de fapt la moment Angajatul munceşte ca pentru 2-5 persoane.
Angajatul peste un an de de zile, după ce s-a „copt” deajuns la minte
, privind în urmă, simte că dânsul cam bate pasul pe loc. Timp de un an n-a învăţat nimica nou, periodic i sa adăugat la salariu câte 10-30$, dar în comparaţie cu cei, care ca şi el însuşi ceva timp în urma, noiveniţi la companie, suma salariului nu diferă foarte tare. Mai ales că el îndeplineşte aceleaşi sarcini mult mai rapid şi calitativ.
Iată aici şi intervine fenomenul „LOPATĂ”.
Cine este „LOPATA”? Angajatul!
Angajatul care lucrează la companie de aproximativ 1 an şi n-a avansat în post dat fiind faptului că nu şi-a ridicat calificarea, este „LOPATĂ”. Pentru ce să modernizezi o lopată dacă ea şi aşa îşi îndeplineşte sarcina. În alte cuvinte, Angajatul este pur şi simplu o unealtă care poate face numai ceea ce îi este predestinat.
A venit comanda că trebuie de săpat un “canal” de aici până acolo. Gata, sapă. Nimeni nu-ţi spune cum trebuie să faci ca să finisezi mai repede. Faci tot cum te duce capul şi la fel cum face toată lumea. Cine ştie, sunt oare careva tehnologii/soluţii prin care se poate face acelaşi lucru dar cu mai puţine eforturi sau la o calitate mai înnaltă.
Iar în cazul în care unealta se strică (adică îşi dă seama ca a devenit „LOPATĂ”), poate fi foarte uşor înlocuită conform aceleiaşi scheme.
Cel mai mare avantaj în această chestie este: nu sunt lopeţi, a sorry
, Angajaţi de neînlocuit. Pentru companie acest angajat nu reprezintă mare scofală, mai ales că ea n-a suferit mari cheltuieli pentru a procura această lopată
.
Cam atât deocamdată.
Am să mai meditez la asta şi am sa mai cizelez textul dacă gasesc ceva explicaţii mai adecvate sau cuvinte mai potrivite.
Până atunci… gândiţi-vă!!!!
KullDox RSS feed